Atractii turistice                 

Statiunea Calan-Bai

Băile „Aquae” se află pe maulul stâng al râului Strei, la altitudinea de 230 m deasupra nivelului mării. Ele sunt situate la cca 2 km N de orașul Călan, pe șoseaua DN 66 (respectiv E 79). Ca urmare a înălțimii mici a dealurilor ce înconjoară Băile, la răsărit se pot vedea Munții Sebeșului, spre nord Munții Metaliferi, spre apus Munții Poiana Ruscă, iar spre sud Munții Retezat, cu piscurile cele mai înalte Peleaga (2509 m), Păpușa (2508m) și Retezat (2482m), acoperite aproape 9 luni pe an, cu zăpadă.
Este probabil, că aceste ape tămăduitoare ale băilor, să fi fost folosite înainte de ocupația romană, deoarece, pe aceste meleaguri au trăit dacii, iar așezarea s-a numit Idata. De aceste Băi este legată și legenda celor „Trei zâne surori”, în care se povestește cum cele trei zâne și-au pus priceperea la lucru, pentru a vedea care dintre ele sunt mai de folos omenirii. Zâna cea mică iubea artele și stăpânea taina tămăduirii bolilor și fiind mai înțeleaptă străbătuse munții și văile până a găsit un izvor cu apă fierbinte, dătătoare de sănătate. Ea a săpat o scăldătoare pe care a pus-o în grija unei tămăduitoare din munții Daciei.
După ce săvârșiră lucrările, zânele începură a aștepta prețuirea oamenilor.
Cu vremea oamenii începură a căuta băile tămăduitoare, alinându-și suferințele. Vestea izvoarelor străbătu până departe. Se povestește că însuși marele Decebal cobora din cetatea sa pentru a-și întrema trupul ostenit în atâtea războaie.
Anii au trecut, s-au făcut secole și lumea s-a tot primenit în aceste ape tămăduitoare.
Izvoarele termale de la Aquae erau cunoscute, ele fiind însemnate pe harta „Tabula Peutengerian㔠printr-un desen special „…format dintr-o clădire cu curte centrală”. Acest semn de pe hartă indică băi termale importante.
Băile au fost foarte cunoscute și utilizate de către romani, de unde și denumirea latină de „aqvae” (Apele), existența lor fiind atestată de inscripția „GENIO PAGI AQUAENSIS”, ce se află pe o piatră din altarul bisericii de la Streisîngeorgiu, cât și de inscripțiile cu caracter votiv pe care cei vindecați le puneau în cinstea zeilor. Inscripțiile, puse de bolnavi sau de cei care vizitau Băile, sunt adresate zeilor vindecători Hercule, Aesculap, Nimphe, Mitras sau invocă zeul de casă, cum ar fi Silvanus.
Bazinul roman se mai poate vedea și astăzi, este săpat în stâncă, are perimetrul de cca 94 m, lungimea de 14,2 m, lățimea de 7,5 m și adâncimea de 4 m. El (numit popular „lingura”) este alimentat de trei izvoare care țâșnesc din fundul bazinului. Scurgerea apei se face printr-un jgheab săpat în piatră.
Acest „Izvor al romanilor” a fost decolmatat și încă mai produce. Apa acestor izvoare se menține la o temperatură de 23 – 24º C.
Utilizând cele șapte izvoare captate în zilele noastre, în zonă s-a dezvoltat o microstațiune cunoscută nu numai pe plan local.
După punerea în funcțiune, în 1980 a celui de-al treilea furnal, apoi a fabricii de aglomerat și a cocseriei, peste Băi ploua cu funingine, cenușă și praf de cărbune.
Colmatarea izvoarelor termale în bazine și intensa poluare a zonei cu funingine de la Combinatul Siderurgic Călan au determinat decăderea acestei stațiuni.
În anul 1995 activitatea a fost reluată de către S.C. Metaloterm S.R.L. Călan, deschizându-se noi perspective stațiunii.
În prezent apa termominerală a sondei 4371 H este utilizată în cinci bazine din care unul este acoperit. Temperatura apelor este cuprinsă între 27 – 29º C. Apa scoasă de sondă este termominerală, bicarbonată, clorurată, calcică, sodică, magneziană cu o culoare galben roșiatică, indicând un conținut sensibil mai ridicat de fier (în mg % la 1 kg apă: 63,3HC ; 4,5 Cl–; 7,6 Na+; 11,3 Ca++; 38,1 Mg++; 0,51Fe++; 3,5 S ).

Efectele terapeutice ale acestor ape termale sunt folosite în tratamentul reumatismului degenerativ, spondiloza, artroză, poliartroză, reumatismului extraarticular (tendinoză, tendomioză, tendoperiostoză, periartritis humeroscapularis), bolilor reumatice inflamatorii (stări dureroase ale încheieturilor), a unor boli de piele și a neurasteniei.
În prezent stațiunea are un restaurant de 125 locuri, terase, 14 căsuțe cu câte 2 locuri, locuri de joacă pentru copii, teren de tenis, teren de volei, spațiu mare pentru parcarea autoturismelor. În jurul bazinelor sunt 20 cabine și dușuri, discotecă în aer liber.
Zona fiind bogată în vestigii istorice, de la Băile Aquae se pot face excursii la: Biserica de la Strei (5 km), Biserica de la Streisîngeorgiu (4 km), Mănăstirea Prislop (20 km), Biserica și Castelul de la Sîntămăria Orlea (27 km), Biserica de la Densuș (39 km), Castelul Corvineștilor (16km), Parcul Dendrologic de la Simeria (14 km), Rezervația de zimbri din pădurea Slivuț – Hațeg (18 km), Peștera Cioclovina (18km), Piatra Roșie – ruine din complexul cetăților dacice (25 km).

Spatii de cazare moderne

Ringul de dans al discotecii

Apele termale au fost apreciate din antichitate

Romanii si-au lasat amprenta

Furnicar de oameni
O zi de vara aduce multi vizitatori Toate varstele si gusturile isi gasesc locul...
Tineretea mea e jocul Prezentul alaturi de antic... Caldura torida este potolita in apa strandului

sus 


În județul Hunedoara, creștinismul a pătruns mai devreme decât în restul țării. Acest fapt se explică prin existența aici a unei puternice comunități umane care vorbea limba latină. La Sarmizegetusa s-a găsit o inscripție care datează din secolul al III – lea d. Hr.: „Deo aeterno et junoni et angelis” (Dumnezeu etern, Maica Fecioară și îngerii). Țara Hațegului păstrează cele mai vechi biserici din România. Aceste monumente cu caracter religios au fost construite, începând din secolul al IX – lea, de seniorii feudali, care se bucurau  de privilegii ereditare.

Biserica Strei

Biserica de la Strei a fost construită dintr-un turn cu clopotniță, care a încorporat în exterior un fragment de sarcofag roman dintr-o navă scurtă cu plafon cu scânduri și dintr-un altar patrulater, distribuite de-a lungul axei vest – est. Turnul clopotniței, având trei etaje, este impresionant prin vigoarea zidăriei cu patină aurie, prin decorația de nobilă sobrietate. Clădirea bisericii este datată de la sfârșitul secolului al  XIII – lea, începutul secolului al XIV – lea. Picturile bisericii reprezintă unul din cele mai vechi și prețioase ansambluri de pictură medievală menită să împodobească un monument românesc. Aceste picturi sunt expresia acelei epoci în care cnejii români din Transilvania mai erau obligați să facă apel la maeștri străini pentru satisfacerea nevoilor artistice. Pictura interioară a fost realizată în secolul al XIV – lea de meșterul Grozie. Inițial, a fost pictată și în exterior, însă această pictură nu se mai păstrează. Arhitectura bisericii ilustrează adaptarea stilului romano – gotic din Transilvania la tradițiile locale ale construcțiilor din lemn.

Biserica de la Strei, cea mai veche din Romania (sec. XIII) Altarul Bisericii Strei Orasul vazut din turnul bisericii

sus


Biserica Streisingiorgiu

Biserica din Streisingeorgiu este considerată cel mai vechi monument medieval românesc. Ea a fost construită de cnezii din familia Bâlea înainte de secolul al XII – lea, pe locul unei biserici de lemn care a fost ridicată în secolele VII – VIII d. Hr. În favoarea afirmației că biserica este foarte veche, pledează o serie de argumente. Astfel, pe zidurile bisericii s-a găsit o inscripție în limba slavonă de la 1314, iar în 2 morminte s-au găsit monede din vremea regelui Bela (1131 – 1141d. Hr.). După traseul zidăriei, mai stângaci, în tratarea rustică, biserica a fost construită de localnici. În interiorul bisericii, pe fața estică a turnului clopotniței se păstrează următoarea inscripție, cea mai veche din câte se cunosc până acum în întreaga artă medievală românească: „în numele Tatălui și Fiului și Duhului Sfânt, au zidit jupân Cândreș și jupânița lui Nistora și fiii lui această mănăstire Sfântului mare mucenic și ataș a lui Hristos, Gheorghe și s-a săvârșit și s-a scris, pentru pomenirea și sănătatea și mântuirea sufletelor lor, în zilele lui Jigmon crai, voievozi ai plaiurilor fiind Ioaneș și Iacov, anul 6917 (1409), octombrie 2 zile”.

Biserica a fost refăcută între anii 1408 – 1409 de cneazul Cândreș și de soția sa, Nistora. Pictura a fost executată de meșterul Teofil. Tabloul votiv înfățișează familia ctitorilor în centru, cneazul Cândreș și soția sa susțin modelul ctitoriei lor; de o parte și de alta sunt zugrăviți jupân Lațco, fratele lui Cândreș și Vlaicu fiul lor. Modificarea arhitecturii prin adăugarea turnului spre vest și repictarea interiorului bisericii au avut loc în același secol, secolul al XV – lea. În secolul al XVIII – lea i s-a adaugăz o tindă. În prezent se mai păstrează tabloul votiv care reprezintă familia cnezilor Cândreș.

 Între anii 1976 – 1980 se fac cercetări intense asupra bisericii și este declarată monument istoric, moment în care se hotărăște și revenirea la forma sa inițială din perioada de început.

Naosul Bisericii Strei - Sf. Nedelia cu pruncul

sus


Alte atractii turistice

Peștera Cioclovina

 

Cetatea Piatra Rosie

 

Valea Luncanilor

 

sus